Google App Engine (GAE) este produsul Google care îți dă posibilitatea să rulezi propriile aplicații web pe infrastructura gigantului în serviciile de căutare. Adică propria ta aplicație web / sait rulează pe serverele Google prin intermediul GAE. Astfel de produse sunt numite azi în țările anglofone, Platform as a service (PaaS) adică Platforma ca serviciu (Pcs). GAE nu este singura Pcs, mai sunt: Heroku, Microsoft a dezvoltat propria sa platformă cloud - Windows Azure, Amazon are Amazon Web Services (AWS), RedHat are OpenShift etc.

Beneficiile Pcs sunt evidente, unul dintre cele mai importante fiind scalabilitatea - dacă saitul tău are mâine, brusc, un milion de vizitatori nu ți se prăbușește și nici nu trebuie să alergi după servere în plus: în mod automat sunt alocate servere de către Google (în cazul GAE) care să facă față traficului. Deci tu, ca dezvotator al aplicației web, niciodată nu o să ai probleme de administrare a hardware-ului și de configurare a software-ului de pe acesta: te poți dedica în întregime dezvoltării propriei aplicații. Iar dintre părțile neplăcute de menționat ar fi: serviciile restânse sau nepotrivite pentru aplicațiia ta, oferite de respectiva Pcs sau constrângerea de a-ți dezvolta aplicația într-un anume limbaj de programare (dar majoritatea Pcs îți dau posibilitatea să alegi între cel puțin două limbaje).

Momentan poți dezvolta aplicații pentru GAE în patru limbaje de programare: Pyhton, Java și - încă în fază experimentală - în Go și PHP. Evident, aceste limbaje se folosesc pe partea de server (back-end). Orice Pcs îți pune la dispoziție diverse servicii pe care le poți folosi în propria aplicație importând anumite module, funcții sau clase (adică prin intermediul unei Interfețe de programare a aplicațiilor (Ipa), în engleză, Application Programming Interface, pe scurt API) ; GAE îți pune la dizpoziție: o Ipa pentru mail - poți trimite și primi email-uri, o Ipa pentru discuții (chat) online (XMMP), o Ipa pentru acțiuni care trebuie să aibă loc în mod repetat și automat la anumite intervale de timp (cron jobs), o Ipa pentru a trimite și primi SMS-uri, o Ipa pentru a prelucra imaginile și multe altele.

Pentru a facilita dezvoltarea saiturilor dinamice și pentru a ușura munca dezvoltatorilor web au fost create softuri-cadru pentru dezvoltarea aplicațiilor web (web application frameworks). Acestea se ocupă cu acțiunile repetitive și necesare unei aplicații/sait dinamic web: administrarea sesiunilor de utilizator (sessions), accesul la baza de date (database access), crearea unui sistem de șablonare (template engine) care să fie folosit pe partea de client a saitului pe care îl dezvolți, rutarea (routing), adică conectarea URI-urilor (sau URL-urilor) cu funcțiile (scrise de tine!) care trebuie să le administreze, etc.

În cadrul GAE se pot folosi mai multe astfel de softuri-cadru pentru dezvoltarea aplicatiilor web.

În Python: webapp2 care este implicit, Django, CherryPy, Pylons, web.py, web2py, Flask, Pyramid, Bottle și mai nou Ferris2.

În Java: Struts, Play, Sitebricks, JAX-RS cu Freemarker.

în PHP: Drupal, Laravel, Silex și CodeIgniter (pe lângă faptul că se poate rula și Wordpress).

Pentru cei care vor să teseze GAE vestea bună e că o pot face gratis, ba chiar pot rula un sait cu funcționalitate reală pe GAE ani de zile fără să plătească un ban - asta atâta timp cât nu depășesc cotele gratuite (pentru un sait mic, ba chiar spre mediu aceste cote sunt cam suficiente - iar, dacă le depășești, comandă-ți o bere: (aproape) ai dat lovitura! :) ). Documentația GAE și diverse tutoriale (în engleză) se găsesc aici (iar dacă stai mai prost cu engleza anunță-ne printr-un comentariu la acest articol și promitem că vom posta mai multe despre GAE, poate chiar o mică aplicație demonstrativă). (ro)cod cu spor! :)